Menu Close

Poveștile patrimoniului

Gramofonul de la Casa Filipescu-Cesianu

Atunci când a fost inventat, gramofonul a fost privit ca un miracol. De fapt, oamenii de la finalul secolului al XIX-lea au fost martorii unor inovații tehnice fără precedent. Gramofonul a uimit lumea și a adus muzica din marile săli de spectacol în casele oamenilor. Povestea gramofonului de la Casa Filipescu Cesianu este spusă de Alexandra Rusu, Muzeograf, Casa Filipescu-Cesianu (Muzeul Municipiului Bucureşti).

Opaițul de la la Muzeul George Severeanu

Primele obiecte de iluminat au apărut acum 40 000 de ani. Acestea erau de tipul pietrelor sau al scoicilor în care era pus muşchi de copac îmbibat în grăsime animală și aprins. Opaițele sau lămpile sunt obiectele de iluminat ale antichității. Povestea opaițului de la Muzeul George Severeanu este spusă de dr. Alina Streinu, Muzeograf, Muzeul George Severeanu (Muzeul Municipiului București).

Microscopul de la Muzeul Victor Babeș

Victor Babeș a cercetat întreaga viață bacteriile. A făcut multe descoperiri importante, printre care niște paraziți care provoacă o boală mortală la câini, pisici și bovine. Multe dintre aceste descoperiri le-a făcut la microscopul despre care se spune că savantul a colaborat cu firma Zeiss pentru a obține modificările dorite de el. Povestea microscopului de la Muzeul Victor Babeș este spusă de Silvia Zamfir, Șef Secție Antropologie Urbană, Muzeul Municipiului Bucureşti.

Telescopul de la Observatorul Astronomic Amiral Vasile Urseanu

Luneta cu care amiralul Vasile Urseanu a înzestrat la început Observatorul era o lunetă Zeiss, a treia ca mărime din țară la data aceea. Astăzi, în cupolă, se află un telescop computerizat foarte performant. Povestea lunetei și a telescopului din singurul observator din capitală deschis publicului este spusă de Adrian Șonka, Muzeograf, Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” (Muzeul Municipiului Bucureşti).

Teascul de la Muzeul Golești

Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii Goleşti are o colecție impresionantă de teascuri și linuri, începând de la teascurile mari cu urs folosite de țărani în vechime, care erau așezate direct pe dealurile cu viță de vie, până la teascurile mici, care erau folosite în gospodărie de fiecare țăran. Povestea teascului este spusă de Florin Gerard Călin, muzeograf, iar legenda strugurelui de către Maria Stroescu, PR la Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii Goleşti.

Vasul hibrid de la Muzeul Olteniei Craiova

Una dintre vedetele Muzeului Olteniei Craiova este un vas din secolele XIV-XIII î. Hr., aparținând culturii Gârla Mare. Vasul este decorat în tehnica împunsăturilor succesive și încrustat cu pastă albă. Câteva găuri din zona gâtului ne arată că este vorba de fapt despre un vas de agățat, care aproape sigur, avea și capac. Povestea vasului hibrid o spune Marius Bâsceanu, muzeograf la Muzeului Olteniei Craiova.